duminică, 29 aprilie 2012

Treceri pe langa

A fi acolo nu tine numai de prezent.
A fi acolo isi ia drept coordonate importanta pe care tu o dai unor oameni sau unor intamplari si intensitatea la care transformarile in interiorul tau se produc cu acei oameni, traind acele intamplari.
Te poti simti miez fara sa-ti mai amintesti exact de ce, pentru ca amintirea si-a plantat radacini atat de adanci, incat, din cand in cand, mai da cate o floare.
Si atunci te regasesti admirand acea floare, bucurandu-te de ea, fara sa mai stii, cu exactitate, in ce conditii ai plantat semintele.
Asa se construieste fiecare poveste, fie ea frumoasa, induiosatoare, trista, banala sau cu aere de unicitate.
Si te simti de parca ai fi calcat pe un teritoriu atat de familiar si totusi strain, cu o nota stranie de intimitate si de raceala care pluteste peste tot.
Nu toate povestile te indeamna, insa, sa ramai, sa fii miez.
Ai vrea sa treci pe langa, sa le observi de la distanta ca un voyeurist si sa le imbraci in cuvinte fara sa simti ca te-ar putea schimba iremediabil.
Dar, totusi, esti acolo, personaj principal, pozitiv sau negativ, dupa caz.
Trecerile pe langa sunt, de fapt, lasitatile pe care amintirea si le permite.
Stie ca ar trebui sa isi revendice acea poveste, dar se bucura de luxul de a schimba partile care nu ii convin, care nu se potrivesc imaginii despre sine.
Amintirea este, orcum recunoscuta pentru subiectivitatea sa.
Nu i-a placut niciodata acea strictete de raport de activitate pe care oamenii o asteapta de la ea.
Asa ca, da, trecerile pe langa sunt nisele in care se strecoara cand simte ca se cere mult de la ea sau cand pur si simplu isi odihneste generozitatea.
Nu prea ii pasa, in astfel de momente, ca cel care vrea sa isi aminteasca si experimenteaza doar o trecere pe langa, se lasa macinat de angoasa, tristeste, dezamagire sau usurare.
Pentru ea trecerea pe langa inseamna liniste, pentru cel care o cauta, un gol in memorie.
Nu ii place, insa, sa fie confundate trecerile pe langa cu uitarea.
Uitarea este stadiul ultim al unei boli grave de care sufera cineva, pe cand trecerea pe langa este doar o forma de a ignora o realitate orcum acolo.
Amintirea are suficienta incredere in instinctele sale, incat sa stie cand sa excite senzatia de "sunt acolo, intotdeauna am fost acolo" si cand sa se imprieteneasca cu lasul " hai sa vedem ce se intampla daca ma aliez cu indiferenta".
Nu e usor sa accepti ca esti de acord cu trecerea pe langa cand stii ca ai iubit cu intensitate si firesc, cand visezi oameni si locuri care ai fi vrut sa ramana in realitatea ta, cand te-ai schimbat intr-atat, incat vrei sa iti amintesti cum erai, cand ti se face dor de radacinile care dau acum flori atat de frumoase.
Dar faci un pact cu amintirea, pentru ca este singura care te insoteste pana la capat, indiferent cat de ciobita ar fi de rostogolirea sa prin timp.

marți, 24 aprilie 2012

Cand ipotenuza intalneste cateta

Daca ma iubesti, vei vedea in mine tot ce ti-ai interzis pana acum sa observi,
Daca privirea mea o intalneste pe a ta si isi schimba culoarea, vei uita ca ai fost toata viata omul complezentelor,
Daca imi simti lipsa fara ca macar sa ma cunosti, inseamna ca ma vei intalni intr-o zi si ne vom povesti pana la epuizare cum a fost unul fara celalalt,
Daca te intorci din drum pentru ca simti o prezenta straina, nu trage concluzii pripite, fii doar convins ca aveam chef sa fac o plimbare cu tine in timp ce imi vedeam de viata mea intr-un birou cu mult soare si cu o ceasca de cafea cu caimac in fata,
Daca adormi si visezi fara sa iti amintesti, sigur avem vise comune pe care numai impreuna le putem spune pe nume,
Daca te simti singurul unghi drept dintr-o situatie inclinata si fara iesire, in aparenta, nu iti reprosa unicitatea, exploateaz-o,
Daca taci de prea mult timp, nu iti cauta cuvintele, lasa-le pe ele sa te gaseasca,
Daca in drumul spre casa te intampina pe prag o pisica si nu stii ce sa faci, nu incerca sa ii alegi un nume de alint, da-i de mancare si ia-ti la revedere, pentru ca semnele ti se arata numai atunci cand esti pregatit sa le citesti,
Daca ti s-a servit macar o data replica "permite-mi sa nu te cunosc, pentru ca ar fi gresit din partea mea sa intru in viata ta fara sa am de gand sa stau", inseamna ca stii ce gust are propria dezamagire si frica din celalalt,
Daca te joci de-a v-ati-asunselea cu "incercarea moarte n-are" si ai impresia ca de fapt joci baba oarba, s-ar putea sa uiti de ce ai vrut sa incerci,
Daca pleoapele tale clipesc prea des si necunoscuti cu fete mai mult sau mai putin prietenoase au impresia ca le faci din ochi, inseamna ca "vino-ncoa" iti joaca o farsa,
Dar, mai ales daca nu te inclini suficient in fata intamplarii pentru a te intalni cu dorinte ascunse, nu vei sti niciodata cum sa definesti curajul.



joi, 5 aprilie 2012

(Orice numai Sonet nu) de primavara

Primavara respira prin pielea ta de cinic de fiecare data cand renunti la agresivitatea verbala si privesti cu bucurie retinuta in jur,
Primavara se imprieteneste cu copiii care se joaca de-a indienii pe strazi cu soare si zambesc cu sufletul in cautare de parinti fictivi,
Primavara te asteapta in posta, iubire, fie ea virtuala sau de scara de bloc cu patru etaje,
Primavara te surprinde imperechindu-te cu ciorapi rosii cu fir lycra si te incurajeaza complice,
Primavara iti plombeaza absentele din rasul cu gura pana la urechi trimis in cautarea bucuriei,
Primavara te plimba cu taxi-uri cu tarif 0/km pe strazi pe care te poti intalni si reimprieteni cu tine,
Primavara iti cunoaste atat de bine placerile vinovate, incat te supui dezmatului de fiecare data cand iti vine in vizita,
Primavara nu respecta regulile politetei cleioase si e cand rece, cand fierbinte,
Primavara vine si trece languros, suav, candid, dar niciodata indiferent.