sâmbătă, 20 iunie 2009

Poveste in alb negru

Regele-cu-inima-neagra s-a trezit de dimineata cu gandul sa mai faca niste mojicii pentru a se simti bine in pielea lui.
Dar, dupa ce s-a ocupat de igiena personala, a baut o cafea fara zahar, asa ca pentru haini ca el, si-a dat seama ca avea o predispozitie spre introspectie.
Profund nemultumit si-a chemat unul dintre supusi, cel care se ocupa cu adusul si tinutul oglinzii in astfel de momente,
L-a repezit si l-a mustruluit cat sa isi faca incalzirea,
Apoi si-a aruncat o prima privire in oglinda.
Ce a vazut l-a lasat, insa, pentru cateva minute in stare de soc.
Albise peste noapte.
Si, ca si cum nu ar fi fost suficient, au inceput sa-l intepe prin tot corpul impulsuri de atruist.
Vizibil confuz, regele-cu-inima-neagra si-a anulat toate activitatile pe acea zi,
L-a expediat cu un gest scurt pe servitor
Si s-a lasat prada melancoliei.
In minte ii veneau acum toate domnitele albe, suave si pure pe care le iubise pana sa i se innegreasca inima
Si ochii i s-au innecat in lacrimi.
Fire puternica, a incercat, totusi, sa lupte cu aceasta cadere nervoasa,
Dar singura solutie pe care a reusit sa o gaseasca, fara sfetnicii pe care ii avea alaturi cand punea tara la cale sau cand ii venea chef de vreo noua cucerire de care sa scrie a doua zi ziarele de scandal ale imparatiei, facea trimitere la spanzuratoare.
Da, regele-negru-la-inima-albit-peste-noapte a inceput sa joace spanzuratoarea cu toate numele de domnite pe care reusea sa le reconstituie in minte.
Planul era unul simplu: numele care se lega cel mai firesc era numele celei careia i se va supune de acum incolo.
Gata, se hotarase.
Nimic nu il mai putea opri.
Va lupta pentru puritatea lui.
Linistit cu decizia pe care o luase, regele si-a concediat toti servitorii, sarutandu-le mana cum nu mai facuse niciodata in viata asta.
Si-a pus cele mai bune haine pe care le avea si si-a incurajat memoria sa curteze nume de domnite.
Cand, in sfarsit, a simtit ca a gasit numele potrivit, regele s-a oprit si si-a zambit cu cel mai cald zambet din colectia personala, editie limitata.
Ea avea nume imposibil de memorat, albul cel mai delicat din care muscase in toata existenta lui de rege si era cea pe care o ranise cel mai mult.
Nici ca se putea intoarcere de situatie mai cu rost.

Niciun comentariu: