luni, 22 februarie 2010

Asemanarea

La felul si diferitul sunt limitele intre care oscilam atunci cand construim relatii, indiferent de natura acestora,
Iar a-avea-in-comun, verbul care ne pune in actiune cand suntem suficient de sinceri si de atrasi incat sa dorim apropierea.
In viata reala simt asta cu fiecare gura de aer pe care o inhalez, dar demult nu am mai regasit in scris lipsa de banalitate a descrierii acestui dat.
Zilele astea, insa, deschizand o carte pentru a ma hotari daca sa o citesc sau nu mi-au atras atentia cateva randuri: "Am vazut alaturi o cioara si o barza, m-am mirat indelung si am cercetat cazul lor ca sa descopar cheia a ceea ce aveau in comun. Cand m-am apropiat de ele uimit si tulburat am vazut intr-adevar ca amandoua schiopatau."(The Cause Of A Bird's Flying and Feeding With A Bird That It's Not Of Its Own Kind. Rumi, Mathnawi, Cartea a doua)

Niciun comentariu: