Recunosc, nu mai stiu sa te recunosc

Te-am cunoscut de atatea ori incat am uitat cum te cheama,

Te-am dorit de atatea ori incat nu mai stiu ce sa imi doresc de la tine,

Te-am iubit de atatea ori incat imi esti mai indiferent decat un necunoscut,

Te-am asteptat atat de mult incat acum sunt in mare intarziere,

Ti-am discutat atat de mult absenta incat nu mai stiu cand sa iti simt prezenta,

Ti-am scuzat atat de des imperfectiunile incat daca nu esti perfect s-ar putea sa nu ma interesezi,

Am fost atat de sigura ca te stiu incat te-am confundat de fiecare data cu altcineva,

 M-am uitat pe mine ca sa imi amintesc de tine si nu stiu cum sa ma mai tratez de amnezie,

Ti-am povestit atat de multe despre mine incat te-am lasat sa preiei rolul povestitorului,

Te-am ademenit in diminetile mele cu miros de cafea bauta tarziu pe un ton atat de somnoros incat ai adormit langa altcineva,

Am fost atat de fireasca incat m-am trezit nefiresc de singura,

Am incercat atat de putin sa imi ascund defectele incat acestea au complotat impotriva mea in acea perioada in care era cat pe ce sa ne recunoastem,

Am fost eu cand n-ai fost tu
Si ai fost tu cand eu ma odihneam de atata eu
Incat, recunosc, nu mai stiu sa te recunosc.