Noiembrie s-a instalat confortabil in buletinele meteorologice.
De acum se actioneaza dupa cum are el chef:
Plimbarile in aer liber sunt usor incomodate de ploile care isi odihnesc fundul mare in vazduh cu vreo cateva zile inainte de a-si curge continutul,
Vizibilitatea este sabotata de dimineti cetoase si fara chef de vorba,
Linistea vibreaza in aerul rece si pe fetele inghetate ale trecatorilor.
Intr-o astfel de luna tacerile sunt mult mai greu de tratat.
Unele tusesc si impun distanta,
Unele incurajeaza apropierile calde ale trupurilor supuse dorintei si saboteaza elanul spiritelor oratorice,
Altele nasc rupturi definitive intre ei care se amageau cu soarele unei veri tarzii si incercau sa isi resusciteze sentimente de mult uitate.
Dar cele mai multe isi plimba nasul nestatornic de colo colo in cautare de barfa.
Nu e obligatoriu sa fie barfa de calitate, este suficient sa li se permita sa isi bage nasul.
Si cum oricine poate recunoaste in cerc larg sau in cerc restrans ca il apasa destul de multe taceri, taceri din trecut si taceri din prezent, nu are rost sa ascundem faptul ca de cele mai multe terapia uitarii nu se prinde de memoria afectiva.
Acestea sunt momente in care, chiar daca te jenezi, nu este recomandat sa nu scapi, ca un oftat de usurare, un "La naiba, tacere te provoc la o barfa"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu