Istorioara

Intr-o seara

Ea venea de-afara

Cu o mare povara.

Si cum linistea din camera

Era agera,

Simtea ca trebuie

Sa se ghemuie.

S-a ghemuit asadar,

Fara a avea un anume har

Si a asteptat

Pana spiritul,

Lenesul,

S-a desteptat

Si a actionat.

In primul si in primul rand

I-a slobozit cate un gand.

 Dar cum gandurile se certau

Si prea mult nu se suportau,

Ea a hotarat subit

Sa isi caute un ursit Indiferent cat ar fi obosit

Si cat de mult gandurile ar fi urzit.

A umblat prin lume

Pana si-a facut un nume

Si apoi a asteptat

Sa vada ce i-a fost dat.

Dar cum nu era asa usor cu datul sa te iei

Cum era sa numari pan'la un-doi-trei,

Ea a facut o depresie

Si a ajuns la o concesie.

A stat zile-n sir in fund

Fara a avea nici un gand

Doar o mare nebunie

Aceea de a se inchide intr-o cutie

Si de a iesi doar atunci

Cand visele i-ar mai fi crescut cu cativa inchi.