vineri, 17 iulie 2009

Ca-NCer?

Poate fi un joc de cuvinte sau poate fi sfarsitul orcarui joc de cuvinte,
Poate fi albastru cu urme de praf de nori pe bot sau poate fi negru si atat,
Poate fi in privirea fiecaruia dar numai unii lupta cu negrul sau.
Este o imposibilitate posibila sau fericirea absoluta constientizata in zicerea Ca-NCer, ca-n cel mai ravnit dintre ceruri, al noulea.
Este o realitate si un indemn spre visare,
Poate fi inceput, miez si sfarsit.
Ca-NCer-ul nu alege dupa criterii socio-culturale, socio-profesionale,
Nu il intereseaza stralucirea materiala, succesul, frumusetea,
E cat se poate de capricios si nedrept,
E in oameni care numai asta nu aveau pentru a-si pune intrebarea de ce?
Si e in oameni care par rasfatati de soarta.
Ii place sa joace ruleta cu fiecare dintre noi
Si pe cine castiga consuma pana la ultima farama.
Nu suntem pregatiti pentru negrul Ca-NCer-ului,
Stim doar sa traim pentru inca o zi cu un Ca-nCer albastru.

Niciun comentariu: