sâmbătă, 18 iulie 2009

Oamenii sunt si tristi uneori

Tristetea de la 2 fara un sfert nu o aseman cu nici o alta tristete.
E nascuta din noapte si dimineata, din nepasare si muzica,
Doare ca o rana veche
Si e adanca cat doua degete de neimpliniri.
Tristetea de la 2 fara un sfert cunoaste fiecare milimetru de celula,
Lancezeste in verdele ochilor pofticiosi de insomnii
Si excita nervii nefericirii.

Niciun comentariu: